Open letter to Romania


draga tarisoara, iti scriu aceste randuri cu speranta de mai bine.Iaca maine-poimaine se fac 20 de ani de la marea incercare si cu tristete si amar bag de seama ca tot n-am invatat nimic. Degeaba trec anii peste noi si ne acoperim cu mantia de "generatia de sacrificiu". Stam si ne uitam ca prostii la cum vin altii si ne batjocoresc si umilesc. Am asteptat, si sunt convins ca mai am mult pana va veni clipa in care generatia rosie si plina de minciuni isi va da ultima suflare in dorinta nebuna de a-ti decide destinul. Suntem atat de multi si atat de prosti, incat tu Romanika, land of dreams al celor mafioti, ne lasi inca o data de izbeliste. Ma uit in istoria ta de 2000 de ani, si cu greu vad 10 oameni mari, care in vremea lor te-au pus inainte de ei. Dorinta lor de a-ti fi mai bine aducandu-le un trai amar si-o viata plina de blesteme. Dar la fel de bine vad, in acelasi trecut pacatos al tau cele mai mari panarame de oameni, tarfe insetate de putere si averi, oameni de nimimc, suflete marunte si nechibzuite ce n-au avut mama si nici tata. Aceeasi vin din urma, cu ale lor planuri mincinoase, dregatorii si mojicii si ma umilesc pentru a cata oara. Si ca mine sunt multi, poate prea multi si prea satui sa mai astepte izbavire si curatare. Inca mai inghitim in sec la gandul ca nu vom fi nicioadata in rand cu lumea civilizata. Inca ne mai innecam in rusine si gunoi, purtand deasupra noastra un steag in trei culori cu o gaura in mijloc. Cand ai condamnat comunismul, tarisoara plina de oameni marunti, nici prin minte nu-ti trecea probabil ca mascarada avea sa fie dusa mai departe de acei instigatori, acei neciopliti si inculti ce astazi se numesc oameni ai poporului. Si in timp am stat langa tine, greselile ni le-am asumat amandoi, si eu si tu, in egala masura, tu ca m-ai lasat sa votez, eu ca am pus stampila pe cine nu trebuia. Si cand am corectat aceasta de pe urma greseala, au avut altii grija sa-mi suspende presedintele. Zambesc amar la gandul ca am fost atat de aproape sa prindem ultimul tren spre lumea civilizata. La un pas de "sa ne fie mai bine", si tot cu mana noastra ne-am aruncat in urma 7 ani prin ceea ce in istoria ta, si-asa agitata si plina de erori va fi consemnat ca "ziua in care am fost cel mai prost popor". Mi-e greata si mi-e sila, satul de greselile unora, porcariile altora, mi-e lehamite de cei ce-i ai acum in frunte, de cei care vor decide pentru tine si pentru mine in egala masura. Las sa curga peste amandoi, valul rusinii si dezgustului total, amarul deciziilor unor oameni ce si-au pierdut mintile il beau acum in speranta ca imi va fi mai bine mai tarziu.

P.S. desi am zis ca nu voi murdari blogul cu articole politice, nu voi critica pe nimeni si nu voi face politica, am sa las post-ul asta pana la sfarsitul zilei si apoi il voi arunca la cosul de gunoi, acolo unde ii este locul.