Qvo Vadis "mancatias"

si cum ziceam data trecuta imi arat iar dintii albi sidefii fata de porcariile pe care le intalnesc pana si pe meleaguri straine. Poate invidiat de unii poate blamat de altii revin la trebusoara cu Roma si clarific situatiunea. Ca un arici ma pregatesc sa pun pe foaie si 'cele aspecte nevazute si omise voit din discutia anterioara. Credeam la un moment dat, ca multi altii, ca populatia de etnie roma este peste tot. Un fel de emisari ai spiritului romanes peste mari si tari, acolo unde nici cu gandul nu gandesti. Nu pot spune dragii mosului decat ca m-am inselat amarnic. Nu ei sunt peste tot ci romanasii din toate colturile tarii si din toate paturile sociale, mai ales in cea mai de jos. Aia plina de purici, pleosnite si ale ganganii care trag din fiecare dintre noi ce-a mai ramas din spirit. N-am nimic nici cu unii nici cu altii, toti le avem p'ale noastre. Cu spiritul critic observ cum in momentul in care piciorusele lor transpirate si imputite mirosind a otet balsamic parasesc pamantul stramosesc incep sa-si piarda mintile. S-o luam cu inceputul: aeroport, Baneasa, ora 7:30. Tipic romanesc, pe 10 cozi, mai ceva ca alea de la lapte. Oameni se inghiontesc, se calca pe picioare, isi imprastie fiecare "aroma diminetii". Transpiratia si mirosul gru de sudoare amestecat cu "gurica fantastica de dimineata" aduce un pic cu barurile din coltul Garii de Nord. Toti cara dupa ei un fel de sifoniere pe roti. Toti sunt inhamati la un soi de sarsanale si papornite, clasicele sacose de rafie umplute pana la refuz cu acareturi. Admir imaginea groteasca si de prost gust si incep cu greu sa cuget: "unde kilu' meu se duc toti astia?". Unul dintre eroi, vazandu-ma confuz si pierdut in ganduri imi da o mana de ajutor luminandu-ma "mergem la munca stimabile ca s-a terminat distractia". "Pai ashea pupavas?". Fata de la ghiseu urla cat o tin rarunchii: fara sticle cu lichid in bagajul de mana, domnu' veniti inapoi sa va luati sticla de tuica si cartonu' de oua!. Imi zic "stimabilului i-o fi frica de aviara de acolo, da' ciudat ca n-am auzit nimic prin ziare". Imi pun bagajul pe cantar, primesc frumusel eticheta, trec de punctu' de control si astept semi relaxat autobuzu sa ma urce in avion. Bag repede pe sub nas Distonocalmu, ma asez pe scaun si inspir puternic. Mare greseala, o zanica cu multe ghiuluri pe degetele si cu ale sale bratari si zambet aurit(toti dintii de sus imbracati in aur de 24K) isi flutura fustili colorate curcubeu eliberand in atmosfera un miros greu de peste amestecat cu basini. Ma uit la ea si-mi soptesc in barba "caca-te pe tine pepushea, ca si-asa e prea curat aici". Doua scaune mai incolo, nea Gheo dintr-un sat de prin Moldova ingurgita cu pofta niste seminte, cred ca de bostan, caci cojile care-i cadeau din gura faceau rapid pe ciment un covoras galben-ruginiu. Al dreq dom' Cescuta, cum ai vrut tu sa-i faci pe toti oraseni. Mai apare un gagiu, playboy look-alike oferind indicatii unei gratii ce vomita de mama focului. Lasa pepushea ca are tati leac pentru raul tau de avion, vindeca si psoriazisul. In fine, ne imbarcam, mirosul de avion dispare din ce in ce mai repede, babele blocheaza culoarul, da' pe cine mai intereseaza. Mergem la Roma, acum toti avem aceeasi soarta. Zbor placut si linistit, aterizarea de mare efect. Pasarica isi pune poponeata pe asfalt, trage pe stanga sa se dea fraierii jos. Coboram, alunec pe o flegma gretoasa ininsa de altu' inaintea mea. Injur un pic, da-mi trece rapid. Suntem intampinati de italienii adunati in gura aeroportului cu sabii, torte, spray-uri paralizante, lanturi si cateva pancarte, care unite dadeau mesajul: "suteti destui, dati-i drumu' acasa saraciilor ca ne-ati intoxicat". Vadit ofensat de cele vazute dau sa zic si eu o vorba, pe care rapid mi-am inghitit-o. In gloata stransa la "Sosiri" erau ai nostrii ca brazii infiltrati in multime, si-si umpleau buzunarele cu continutul buzunarelor intalienilor. Ajungem in oras, altanebunie. Bajetasi de cartier, sau mau bine zis de coltu' strazii, ce masurau din cap pana'n picioare orice trecator. Departe de mine gandul ca ar fi romani, insa cand i-am auzit in acelasi grai ca al lu' Stefan Cel Mare m-am lamurit imediat. In fine, ne destrabalam pe strazi si ne facem de cap 4 zile, clatindu-ne privirea cu aceleasi minunatii de cladiri si ruine si tablouri si statui si monumente. Un alt lucru avea totusi sa ma deruteze la un moment dat. La Fontana di Trevi, aia cu caii si cu aia care se lupta cu caii, si cu apa si reclama la Peroni si cu multe filme. Cutuma zice ashea: "arunca o moneda in speranta ca te vei mai intoarce la Roma si mai arunca inca una si pune-ti o dorinta". Pai stai ashea mon'cher, ba pardon, pai ce-i aici bah hahalelelor tonomatul dorintelor. Pai nu pot sa-mi pun doar dorinta, fara sa mai arunc un ban si pentru intoarcerea la Roma. Al dreaq Domn Mitica cu ale lui povesti, astia vor sa ma tepuiasca. Arunc in apa una de 1 euro cent pentru intoarcerea la Roma si una de 20 euro centi pentru dorinta. Suna putin, da' ce facem, ne-apucam de investitii? Era la un moment dat o ploaie de monede, un grup de asiatici trecusera prin zona, si fiind pe fuga constant s-au gandit sa-i dea maruntii unui singur om si sa-i arunce ala pe toti in apa. In schimb piticania a luat-o la picior pe stradute cu banii alora, ca nici macar nu era din grupul lor, oricum l-au prins mai tarziu ca toti din grup aveau poze cu el, la cate 1000 de poze faceau gagii. Ne asezam pe o bancuta langa marginea fantanii la o tigareta si o baie de multime ca Basescu. La un moment dat am crezut ca nu vad bine, Robocop frate. Era unu' care a scos o antena din maneca! Zambesc si-mi zic, uite saracu, asta umbla cu RIC-ul dupa el, ce vremuri. De fapt nea Robocop facea alta treaba, facea pescuit magnetic frate! Cum? Ei nah, antena avea in varf un magnet, magnet care prin proprietatile sale atrage "ferul", fer din monedele de 1 sau 2 euro. Pai vezi ca se poate. Ati zice "amice esti un tampit", raspund "ba pardon" si sa-mi fie cu iertaciune cand declar urmatoarele - era roman. Si nu m-am prins de asta luandu-ma dupa geaca de vinilin roasa pe la coate, sau dupa freza linsa si unsa cu pomada, si nici dupa obrazul ars de vant. Asa l-ai confunda cu indienii. M-am prins dupa clasicul 5 tatuat pe mana dreapta amice. Tatuajul e un clasic al epocii: piramide, sirene, vapor, 2 ancore, Ileana, inima strapunsa de o sageata, etc. 5-iu tatuat il vezi mai des ca poza lu' Basescu in ziare. Ma lamuresc, nenea ala facea rost de bani sa cumpere si el o paine si cu restu' de bani adunati ii trimitea la Romanika, sa aiba si fi'su bani sa bage benzina la Mercedes. Si se termina si vacanta noastra, dam buzna in aeroport sa ne pregatim de plecare. Lumea iar se calca in picioare, boracii juma' italieni juma' romanasi (dupa mama) urlau, urinau si injurau. Smecherii cu sepci intoarse pe cap beau Cola direct din sticla de 1,5 litri si tot asa. Se deschide ghiseul, la un moment dat vine o tanti care zice cu sec: "Nuti, hai draga in fata ca nu e problema". Pai stati un pic, nu va suparati, e problema. Daca era gravida, daca avea o urgenta intelegeam, da' asa doar ca te cunoaste pe tine n-o pot lasa sa intre in fata. Una de la coada mai iute de picior se duce langa zanica si-si sopteste la ureche "am si eu mai mult de 20 de kg de bagaj, nu putem aranja sa nu mai platesc cantitatea extra?". Se uita zanica la ea, ii zambeste si da din cap aprobator. Pun repede mana pe Distonocalm, si-mi zic, daca o sa cada avionu' din cauza fufelor care-si cara prin lume sifonieru sa fezi ce scandal fac. Ventilez, imi vine randu' la coada, dau actele, astept sa primesc biletelul cu loc. Intre timp zanica imi transmite ca floricica "o sa intre doamna inaintea dumneavoastra la ghiseu ca are o problema". In timp ce-mi iau biletelul cu locu' ii spun zambind, sigur ca da, nu e nici o problema, si ma indepartez alaturi de Maus si Bibi2. Urcam in autobuzul ce te duce pana la avion. Baietii nostrii dornici de aventura, coboara pe scara masinii sa fumeze mon'cher, la 200 de metri de o masina plina cu kerosen ce alimenta avioanele. Se termina si balciul asta, urcam in "aveon". Un gagiu la 120 de kg se gandeste in momentul in care se incepusera manevrele de punere in miscare ale avionului, ca el vrea sa schimbe locul. Clar stimabile, il poti schimba, da ca sfat amicitienesc: lasa oala de sarmale din brate, cand te pui la masa, pune-ti frumusel un reminder sau o alarma sa-ti aduci aminte sa te mai si ridici. N-are loc, el vrea la aripa ca acolo e mai mult loc. In fine mare heaos si scandal, decolam. Pulsul era la maximum, sangele imi clocotea, puradeii urlau cat ii tineu puterile si corzile vocale, babele se certau in acelasi dulce grai moldivinesc, si drumul spre casa mi se parea asa de lung si de riscant. In timp ce zburam spre 10 000 de metri, una isi desface frumusel centura si da sa iasa pe culoar, face pe ea. Zanica nu mai poa' sa tina inca 10 minute pana se stabilizeaza ala la altitudine. Ma uit ingrozit spre ea inchid ochii si las starea de panica sa se instaleze. Nu stiu cum am ajuns pana in Bukale, al naibii Distonocalm, m-a tepuit si de data asta facandu-si efectul in frontiera. Am scapat si de data asta. Romanasilor, taranilor, orasenilor, bucurestenilor, moldivenilor, ardelenilor, cizelati-va oameni buni, educati-va! Lasati maidanu' si puneti mana si invatati la scoala aia la care va duceti. Lasati bautura si barurile si faceti-va oameni de omenie, caci alfel Europa ne va primi cu curu', caci obrazul l-am scuipat de mult.

P.S. Un extraterestru rapeste un roman, un american si un japonez. Ii baga pe astia in 3 camere separate si-i pune sa invetenteze ceva ce nu a mai vazut amenintandu-i ca daca nu fac treaba buna ii baga la disectie.
Trec 3 zile, romanului nu-i veneau idei. Avea la indemana o banca si un bol de mancare. Ingurgiteaza rapid mancarea, isi face siesta iar la un moment dat il loveste pantecarita. Ce sa faca, cum sa faca, da pantalonii jos si face-n bol. Unde as-l puna acum sa nu-l vada extraterestru. Il ascunde sub bancuta. Cum se invartea el prin camera pune piciorul pe bancuta, asta se rastoarna si da peste castron. Castronu' la randului lui arunca rahatul proaspat facut si-l lipeste pe tavan. Vine extraterestrul:
- Hai sa vedem ce-ati facut!
Americanul - eu am facut un avion care poate ateriza si pe pamant si pe apa!
ET - am mai vazut, asta e hidro-avion, la disectie cu tine!
Japonezul - eu am facut o masina care merge cu gaz si partial cu benzina!
ET - am mai vazut, asta e o masina hibrida, la disectie cu tine!
Romanul nu zicea nimic, doar se uita cand la ET cand la tavan.
Se uita ET la el, la tavan, se gandeste, se concentreaza, la un moment dat conchide:
- Am vazut toate dracoveniile din lume si din univers, am vazut hidro-avion, am vazut masini cu motor hibrid, da' sa te caci pe pereti n-am mai vazut!